Nopti de toamna - nopti amare,
negre nopti pline cu roua,
cate versuri, ce-i drept triste,
vi le-am dedicat eu voua!
Cate lacrimi de iubire
au mai curs din ochii mei,
cate clipe-am petrecut,
pe sub somnorosii tei!
Nopti de toamna - nopti sinistre,
cate ganduri mi-am facut
sub al vostru clar de luna,
mereu trist, mereu tacut.
Si-n a voastre nopti ploioase,
nopti de toamna, de tacere,
mi-am incredintat iubirea
cerului frumos cu stele.
Caci iubeam pe-atunci, as spune,
iubeam mult un chip de zana;
ochii ei fermecatori
parca ma trageau de mana.
Ce naiv eram pe-atuncea,
ce copil, ce nedreptate:
unul sufera si spera,
altul rade de departe.
Au aflat a mea poveste
mii de stele, stele care
le-am atins; numai voi stiti,
nopti de toamna, nopti amare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu