Faceți căutări pe acest blog

vineri, 5 noiembrie 2010

GANDURI

Putea-vor noptile sa prinda 
cu-a lor brate negre flamuri
lumina unei dimineti  plapanda
ascunsa parca printre ramuri...

Putea-vor noptile in fuga
cu-a lor priviri atat de seci
o licarire ca s-ajunga
in vechile castele reci...

Dar zilele cum pot s-=alunge
a noptilor triste zvacniri 
o stea cazand le va strapunge
pe-a timpului nemarginit.

Si acum sa vreau eu deodata
sa nu mai pot nici a gandi 
a ma iubi nevinovata
nevinovat a te iubi...

CORBII

Peste-a campiilor racoare
lunatici trec in stoluri orbii
vaslind grabiti sprea neagra zare
spre un festin grotesc trec corbii.

Reci umbre fara de iubire
flamand e stolul se pravale 
vesnic pribegi parca din fire
tacuti talhari fara parale.


Se agita gatuti de ura
prea lacomi vestitori ai mortii 
e-un hoit acolo-n batatura
si tavalesc pe el cu totii.


Ce masa-imbelsugat-ar
prea lacomi vestitori ai mortii 
e-un hoit acolo-n batatura
si tavalesc pe el cu totii.


Ce masa-imbelsugat-ar spune
frenetic dansul lor in aer
si cerul pare sa-i cunune
cu-al vremii trist si negru caier.


Salbatec crocanit si pace
ospat lugubru intinat
se-nalta peste zari opace
un imn de corbi transfigurat.

CREZ

Se-ntrec peste campiile boeme
trasuri de plumb si surugii
nu am crezut ca vei muri devreme
nemuritori te voiam sa fii.

Tu mori si umbra ta se frange
in bocet cristalin de lut
obrazul tau e alb - si sange
e peste timpul abatut.

Cad fulgii incet - sarutul lor
m-ating usor sa nu ma frang
toti au plecat - nemuritor 
sunt condamnat ca sa te pang.

Venit din hauri azi nimicul
te va lua cu el si stramt 
tu vei dormi de-acum in micul
refugiu, rece, trist mormant.

Si eu in goana cea nebuna
pe stanci voi precum Icar
si-n saltul meu aprinsa luna
sa-mi daruiasca moarte-n dar.

A FOST...

Mult mov...o toamna...ce fustrare
noian de triste regasiri
iubito strange-ma mai tare
sa nu ma pierd in amintiri.

Acolo sus pe cerul orb 
incet se-aduna nori de ploaie 
pe chip eu picaturi iti sorb
usor sa nu-ti las vanataie.

Amor de toamna se rasfrange 
prin cimitire si capele 
un clopot suna parca plange
de dorul unei cucuvele.

Intram iubito in cetate
nu-i nimeni, singuri si inerti
se lasa seara-n alta parte
te-am sarutat de-acum ma ierti!

Culori de toamna repictata
in gri, in mov si chiar verde
a fost atunci...a fost odata
ceva frumos ce nu se pierde.

GANDURI DE TOAMNA

Dorm sub stresini pasarele
dorm orfane si-abatute
vara a trecut si grele
zile vor veni tacute.

Trece-amara si urata
toamna neincapatoare
gura ei atat de sluta
musca tot ce-i iese-n cale.

Si pustiul va impinge
peste-ntinsele campii 
clipe inghetate-m sange
de amar ca nu mai vii.

Toamna...rece...indoiala
ganduri si tristeti de moarte
zarea plumburie-pala
o sa moara peste noapte.

Numai eu iubito-n casa
stau si scriu neconenit
nu mai vii si nu-mi pasa
ca e frig si-s ostenit.

PETEC DE TOAMNA

Sin cand prin ganduri nestiute
sfioasa ca in alte dati
imi treci si-n noptile tacute
eu te astept sa te arati
iubiri amare neincepute
sunt ferecate cu lacati.

Si cand surasul gurii tale
m-atinge-n treacat si suspin 
frumoasa sa imi iesi in cale
si fierbe-a lacrimilor jale
pe chipul tau atat de fin.

Tacut astept o mangaiere
si gura ta nimicitoare
ce mult te-ador, si de mi-ai cere
carari ti-as impleti spre soare
cand totu-n lume trece, piere
femeie esti nemuritoare.

Frumoasa precum numai luna
se-asterne peste campuri toata
in gand si-n vis esti numai una
ce printre stele treci curata 
al marii fosnet ti-e cununa
ce dulci sclipiri in ochi se-arata

Oh, da iubirii tale veste
s-alunge iarasi al meu dor
ma vei chema, voi trece peste
tot ce-am urat, mult prea usor,
se stinge-ncet a vremii zestre
ma sting si eu sunt muritor.


Doar tu frumoasa fugi spre zorii
atat de reci ai unei veri
eu te astept si numai norii
mai stiu c-am plans atatea seri,
nesabuiti se duc cocorii
in dansul lor tacuti, stingheri.


Dar nu mai vii si parca toate
imi par acum far`de culoare
eu te-am iubit cum nu se poate
s-adori pe cineva sub soare
se-aprind iar stele reci, patate
te strig si plang in aiurare.


Sa mori din dragoste - ce lume
cazuta parca-n neputinta
e toamna si iubiri nebune
ma vor lovi cu usurinta,
si ploua-ntr-una si-n genune
sorbita e a mea fiinta.

IMN

Si ploua pe camd 
o ploaie de vara
tractoare si pluguri 
in dans dezmatat
e ploaie de vara
e ploaie amara
si iz de caldura 
s-a ridicat.

Cu nervi de metal iar
plange motorul
si cerul de ploaie 
e--atat de pal
pe campul intins
ce mic e tractorul
si-n treacat el frange
priviri de-animal.

Si ploua mai tare
iar brazda se-nmoaie
si toarce motorul
plangand in surdina
si-i frig peste tot 
si omul se-ndoaie
caci vara-i nebuna
si ploua-n cabina.