Adu-mi ploaia sa ma-nece
printre stropi de apa vie,
stelele sa ma-ncalzeasca
ca pe-un puf de papadie.
Adu-mi soarele sa arda
cisele-mi de-odinioara,
ca pe-o randunea ma-nalte,
intr-o zi de dulce vara.
Norii cei albastri-n frunte
imediat sa mi-i aduci,
fulgerul sa ma tot strige
printre frunzele de nuci.
Adu-mi noaptea instelata,
cu-ale ei iubiri tarzii,
adu-mi soaptele nascute
printre strugurii din vii.
Mai adu-mi iubirea dulce,
ce-am pierdut-o asta vara
si copilaria blanda,
adu-mi gustul crud de para.
Adu-mi si acele zile,
cand cu ea eram, un pic:
de-o sa fim iar impreuna
sa nu-mi mai aduci nimic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu