De dor si de toamna fugit-am cumplit
de dor si de toamna haina...
si negrele clipe vor sti negresit
s-alunge iubirea-mi putina.
Sa curga tristetea, sa curga-n pocale
ca rece-n iubire eu vesnic sa plang
sa sorb cu nesat amara licoare
caci merit durerea in piept sa o strang.
Sa plangi atunci trista, sa plangi far` de ura
sorbita in fumul unei toamne prea reci
si-arata iar luna culoarea ei sura
doar tu plangi intruna si ochii ti-s seci.
Dar vino, vino, incet ma saruta
ma frange deodata usor din priviri
e-o toamna prea rece, esti trista, tacuta
si gandul ti-i soare sclipind spre-amintiri.
De dor si de toamna fugit-am cumplit
de dor si de vise pagane
e-amorul o cale, un zbor ratacit
un gand neinteles ce apune?...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu