Eu deseori visez si unii
nu ma-nteleg de ce visez
de ce frumosul clar al lunii
in versuri triste il crestez.
Eu deseori soptesc si-mi pare
ca unii nu-nteleg ce spun
de ce cu-a noptii reci racoare
adeseori eu ma cunun.
Ca deseori in brate-mi strang
alaiul florilor curate
vezi unii nu-nteleg ca plang
adesea-n dimineti visate.
Doar tu, iubito, vrei sa-ti pese
si ma ranesti cu-al tau sarut
atins de-a tale soapte alese
eu doar adesea am tacut.
Eu deseori oftez si toate
tristetile-or sa ma raneasca
pe chipul meu ce inca poate
la nesfarsit sa te iubeasca.
Eu deseori ma tem ca poate
ma vei uita si negresit
in timp ce unii isi dau coate
ne-ntelegand ca te-am iubit.
Atunci m-ascund prin vise crude
si nu mai stiu a tresari
sarutul meu te va patrunde
adeseori fara a sti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu