Ca maine vom dormi prin negre
inghesuite reci sicrie
la capatai mereu de veghe
va plange-o toamna prea salcie.
Ca maine-n cripta cea de gheata
din crestet muguri pe vecie
atinsi usor sa prinda viata
de-o primavara timpurie.
Si doar lumina trisa-a lunii
ne cada pe mormantul moale
noi sa visam - si ca paganii
inlantuiti sa-ti dorm in poale.
Dar ne-om topi in intuneric
sortiti am fost sa ne iubim
sub clarul lunii iar feeric
iubit-o stransi sa ne privim.
Salbatic vant de primavara
ne suiere cu iz de mir
noi sa dormim ca trist pe-afara
trec norii peste cimitir.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu